Acest blog este o poveste despre evadarea unui copil de pe alta planetă. (Îi voi spune M. în continuare astfel încât să nu îl recunoască nimeni. Povara de a fi etichetat ca evadat de pe această planetă ar putea să fie prea grea pentru el în continuare).
Am ajuns la ideea de a crea un blog cu totul întâmplător, azi noapte, de unde se vede ca îngerul meu păzitor e foarte progresist şi agreează tot ce înseamnă new media :).
Menţionez că, fiind a mother around 35, nu prea obişnuită cu acest instrument, am creat din greşeală două bloguri. Cum sunt obişnuită ca în spaţiul real cu o singură identitate mi s-a părut că nu are rost să am două bloguri, însă a apărut pe loc o idee utilă: oricum aveam de gând să spun complet povestea evadării noastre şi nu aş putea să o spun dacă nu aş recompune evenimentele "în oglindă". Aici vor curge evenimentele din prezent, acolo vor curge evenimentele din 2006 "ca şi cum" am fi în 2006, nu în 2008.
M-am gândit tot timpul Revelionului la semnificaţia zilei de 1 ianuarie. Pentru unii este o sărbătoare, pentru alţii o zi de bilanţ, pentru mulţi o zi de proiecte de viitor...pentru noi doi este o aniversare foarte importantă. Este ziua în care am intrat pentru prima data pe forumul autism.ro şi am aflat că M. poate fi salvat. Îmi amintesc cum am ameţit navigând o zi întreagă- şi apoi o săptămână întreagă - pe acel forum, căutând informaţii şi citind poveşti incredibile. Forumul era mult mai mic atunci decât acum, doar 500 de utilizatori...o comunitate virtuală în care toţi se cunoşteau bine între ei, în care puteai găsi relativ uşor informaţiile de care aveai nevoie. Era, practic, o punte şi o mână de ajutor pentru toţi părinţii care umblaseră din medic în medic şi nu primisera nici diagnostice clare, nici răspunsuri, şi cu atit mai puţin informaţii şi soluţii....deci pentru mulţi forumul a fost paiul de care te agăţi înainte de a aluneca în prăpastie.
Deci doriţi-ne noroc!...Mă gândesc să ies puţin cu M. pe afară, că nu a văzut niciodata atâta zăpadă şi ninsoare în Bucureşti...în ultimele două ierni nu a nins, iar acum trei ani când a fost zăpadă el era în plină regresie...poate reuşesc să îi fac şi un om de zapadă :).
Am ajuns la ideea de a crea un blog cu totul întâmplător, azi noapte, de unde se vede ca îngerul meu păzitor e foarte progresist şi agreează tot ce înseamnă new media :).
Menţionez că, fiind a mother around 35, nu prea obişnuită cu acest instrument, am creat din greşeală două bloguri. Cum sunt obişnuită ca în spaţiul real cu o singură identitate mi s-a părut că nu are rost să am două bloguri, însă a apărut pe loc o idee utilă: oricum aveam de gând să spun complet povestea evadării noastre şi nu aş putea să o spun dacă nu aş recompune evenimentele "în oglindă". Aici vor curge evenimentele din prezent, acolo vor curge evenimentele din 2006 "ca şi cum" am fi în 2006, nu în 2008.
M-am gândit tot timpul Revelionului la semnificaţia zilei de 1 ianuarie. Pentru unii este o sărbătoare, pentru alţii o zi de bilanţ, pentru mulţi o zi de proiecte de viitor...pentru noi doi este o aniversare foarte importantă. Este ziua în care am intrat pentru prima data pe forumul autism.ro şi am aflat că M. poate fi salvat. Îmi amintesc cum am ameţit navigând o zi întreagă- şi apoi o săptămână întreagă - pe acel forum, căutând informaţii şi citind poveşti incredibile. Forumul era mult mai mic atunci decât acum, doar 500 de utilizatori...o comunitate virtuală în care toţi se cunoşteau bine între ei, în care puteai găsi relativ uşor informaţiile de care aveai nevoie. Era, practic, o punte şi o mână de ajutor pentru toţi părinţii care umblaseră din medic în medic şi nu primisera nici diagnostice clare, nici răspunsuri, şi cu atit mai puţin informaţii şi soluţii....deci pentru mulţi forumul a fost paiul de care te agăţi înainte de a aluneca în prăpastie.
Deci doriţi-ne noroc!...Mă gândesc să ies puţin cu M. pe afară, că nu a văzut niciodata atâta zăpadă şi ninsoare în Bucureşti...în ultimele două ierni nu a nins, iar acum trei ani când a fost zăpadă el era în plină regresie...poate reuşesc să îi fac şi un om de zapadă :).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu