În week-end nu mai avem terapie, aşa că de obicei îmi programez tot felul de alte lucruri prin casă...cum ar fi adunat jocuri împrăştiate, gătit, calculator (din păcate, în ordine inversă). Ieri dimineaţă cineva mi-a amintit de muzica din adolescenţă şi am pierdut nişte ore căutând amintiri pe Youtube...între timp M. a simţit că m-am deconectat de la problemele lui presante şi a început să facă nişte mofturi...când se enervează uită să vorbească şi are iarăşi reacţii de nonverbal, ţipete şi arătat prin semne, trebuie să ghiceşti, altfel se ambalează. Am închis calculatorul şi am trecut la partea a doua a programului, gătit...asta i-a plăcut mai mult pentru că a mâncat şi felul unu şi felul doi, al doilea fel (şniţel şi piure) l-a mâncat singur şi repeta încântat denumirile mâncărurilor. Am profitat de prilej ca să facem câteva generalizări, dar nu câte s-ar fi putut face. Gândirea permanentă stil generalizare este un efort şi ar obosi pe orice adult.
Partea a treia, curăţenie pe balcon...vine vremea frumoasă şi balconul trebuie să devină reşedinţa noastră de vară, cum este de obicei. Şi aici i-a plăcut să se aşeze turceşte pe masă şi să se uite de la înălţime pe geam (de la noi din balcon se vede o jumătate de cartier). Din când în când mai repetă comentariile mele la adresa prafului pe care îl găsesc pe geamuri şi sub covor. La un moment dat spune spontan "Eu văd nisip" ceea ce e foarte bine (e ceva din programul curent de la masă, nu e încă în generalizare) şi îl premiez repede cu o ciocolată Merci.
Partea a patra, ieşit pe afară...cu ştersul geamurilor a trecut soarele şi începe să se lase seara. Nu mai am energie să ies prea departe şi îi propun să exersăm rolele jos în faţa blocului. E încântat şi repetă mereu "patinezi" "patinează" (încă foloseşte greşit timpurile verbelor deşi a prins corect pronumele contractate). Se îmbracă singur şi repede; îmi cere foarte fumos "mama, dă-mi şosete" (a început să spună spontan"şosete" după ce un an de zile a spus "şotele": încă mai are termeni de jargon propriu, dar ştiu că, din moment ce lucrurile stau bine pe receptiv, la un moment dat or să apară şi termenii corecţi).
În fine, ieşim şi ne antrenăm două ore (e la început, de-abia învaţă să se ţină pe ele). Am luat foaia de generalizare cu mine şi în pauzele în care se odihneşte pe bancă fac toate generalizările pentru care nu e nevoie de obiecte. Trecerea de la un program la altul îi produce confuzie (de exemplu de la Expressive categories 2 la Word association) şi e nevoie mai des ca de obicei de No-no- prompt sau de prompt pur şi simplu (în caz de generalizare de stimul).
E o seară fermecată, cu cireşi înfloriţi, nu trece aproape nimeni pe aleile de lângă noi...am putea să ne imaginăm că ne-am desprins din acest timp prezent care ne chinuie şi suntem într-un alt timp care este doar al nostru.
Revenim înapoi, este deja târziu...Fac un total pe foaia de generalizare. 25 de programe dar au rămas unele pe care ţineam să le fac...cum ar fi "la fel" şi "diferit" sau potrivire de litere mici la litere mari...Mă uit la el, a devenit absent: a dat drumul la televizor, dar stă cu spatele. Cred că nu mai vrea decât nişte cereale cu lapte şi să meargă la culcare...
Partea a treia, curăţenie pe balcon...vine vremea frumoasă şi balconul trebuie să devină reşedinţa noastră de vară, cum este de obicei. Şi aici i-a plăcut să se aşeze turceşte pe masă şi să se uite de la înălţime pe geam (de la noi din balcon se vede o jumătate de cartier). Din când în când mai repetă comentariile mele la adresa prafului pe care îl găsesc pe geamuri şi sub covor. La un moment dat spune spontan "Eu văd nisip" ceea ce e foarte bine (e ceva din programul curent de la masă, nu e încă în generalizare) şi îl premiez repede cu o ciocolată Merci.
Partea a patra, ieşit pe afară...cu ştersul geamurilor a trecut soarele şi începe să se lase seara. Nu mai am energie să ies prea departe şi îi propun să exersăm rolele jos în faţa blocului. E încântat şi repetă mereu "patinezi" "patinează" (încă foloseşte greşit timpurile verbelor deşi a prins corect pronumele contractate). Se îmbracă singur şi repede; îmi cere foarte fumos "mama, dă-mi şosete" (a început să spună spontan"şosete" după ce un an de zile a spus "şotele": încă mai are termeni de jargon propriu, dar ştiu că, din moment ce lucrurile stau bine pe receptiv, la un moment dat or să apară şi termenii corecţi).
În fine, ieşim şi ne antrenăm două ore (e la început, de-abia învaţă să se ţină pe ele). Am luat foaia de generalizare cu mine şi în pauzele în care se odihneşte pe bancă fac toate generalizările pentru care nu e nevoie de obiecte. Trecerea de la un program la altul îi produce confuzie (de exemplu de la Expressive categories 2 la Word association) şi e nevoie mai des ca de obicei de No-no- prompt sau de prompt pur şi simplu (în caz de generalizare de stimul).
E o seară fermecată, cu cireşi înfloriţi, nu trece aproape nimeni pe aleile de lângă noi...am putea să ne imaginăm că ne-am desprins din acest timp prezent care ne chinuie şi suntem într-un alt timp care este doar al nostru.
Revenim înapoi, este deja târziu...Fac un total pe foaia de generalizare. 25 de programe dar au rămas unele pe care ţineam să le fac...cum ar fi "la fel" şi "diferit" sau potrivire de litere mici la litere mari...Mă uit la el, a devenit absent: a dat drumul la televizor, dar stă cu spatele. Cred că nu mai vrea decât nişte cereale cu lapte şi să meargă la culcare...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu